Adaptarea sistemelor CATV de bloc pentru distributia canalelor digitale DVB-T 2

• Amplificatoare de canal ALCAD preconfigurate de către producător
• Amplificatoare de canal duale de la TERRA, reglate de producător
• Cablare
• Antene

Sisteme MATV care funcţionează într-o bandă de frecvenţe limitată (cel mult VHF)

Sisteme MATV în zonele cu recepţie deficitară (regenerarea semnalului cu DVB-T – COFDM -> COFDM)

Sisteme MATV cu conversia multiplexelor DVB-T în canale anologice PAL

• Cumpărarea unui televizor nou cu tuner DVB-T/MPEG-4
• Dotarea televizoarelor cu receptoare DVB-T externe (STB-uri)
• Utilizarea unui headend Terra pentru convertirea semnalelor digitale cu modulaţie COFDM (multiplexuri DVB-T) în canale analogice PAL

• Instalaţii multiswitch profesionale de la Terra – sisteme SMATV universale (DVB-T + SAT)
• Sisteme SMATV cu 5-cabluri şi 9 cabluri de bazate pe multiswitch-uri Terra MSV
• Cablare
• Diagrame ajutătoare

Prin acest document ne dorim să informăm potenţialii investitori, dezvoltatori şi companii de proiectare cu privire la aspectele generale legate de sistemele de antenă (S)MATV în special de modernizarea şi adaptarea acestora la cerinţele DVB-T.

Planul de îmbunătăţire (upgradare) poate include şi distribuţia semnalului satelit, atât FTA cât şi sub formă pay-TV. În partea secundă a acestui studiu de caz, vă vom prezenta principiile de proiectare ale acestui tip de instalaţie cât şi soluţii sigure propuse de TERRA.

Seturile de amplificatoare care sunt utilizate în sisteme MATV pot fi împărţite în două mari categorii:

• amplificatoare de bandă largă pentru sisteme mici (de obicei până la 50 de prize)
• amplificatoare de canal, folosite în sisteme mici, medii şi mari.

În primul caz, cel al amplificatoarelor de bandă largă, introducerea transmisiunilor digitale nu ar trebui să prezinte nici o problemă. Totul se derulează „automat” iar singurul lucru pe care administratorul îl are de făcut este să verifice dacă câştigul amplificatorul are valoarea potrivită pentru noul tip de semnal (având în vedere câştigul la fiecare priză).
În mod normal, puterea semnalului multiplexelor DVB-T la întrare în amplificator, ar trebui să fie cu 6 până la 10 dB mai mică decât puterea semnalului analogic. Mai multe despre măsurări şi parametri ai semnalelor digitale cât şi despre cerinţele unei astfel de instalaţii puteţi citi în articolul Măsurarea şi amplificarea semnalelor digitale (DVB-T).

În cazul amplificatarelor de canal situaţia este puţin diferită. Administratorul este obligat să facă unele modificări în instalaţie. Multe dintre sistemele existente sunt bazate pe amplificatoare de canal Alcad. Din 2003 şi până azi, aceste amplificatoare au fost instalate în mii de sisteme MATV.

Numărul de amplificatoare de canale este egal cu cel al numărului de canale TV prelucrate (recepţionate iar apoi distribuite). Una dintre caracteristicile amplificatorului (liniaritatea pe întreaga lăţime de bandă a canalului) îl face ideal pentru lucrul cu semnale analogice cât şi pentru cel cu multiplexe DVB-T.
Ca regulă, pentru semnale analogice se folosesc 5-7 amplificatoare (module) şi o sursă de alimentare, montate toate pe un cadru. Cum acesta poate acomoda până la 12 module, tot ce trebuie făcut pentru modernizarea instalaţiei este adăugarea alăturată a noilor amplificatoare, unul pentru fiecare multiplex.

Investitorii şi proiectanţii puşi în situaţia să aleagă un amplificator pentru transmisia televiziunii digitale terestre, au acum o nouă genraţie de echipamente – amplificatoare de canal cu reglaj digital TERRA at420 R82510

Aceste amplificatoare sunt perfecte pentru orice sistem MATV:

• apartamente, blocuri,
• hoteluri, cămine, pensiuni,
• spitale, centre de tratament, clădiri publice.

Principalele avantaje ale amplificatoarelor TERRA at420:

• funcţionează perfect atît cu semnal TV analogic cât şi cu cel digital,
• reglare digitală, cu filtre de tip SAW (pieptene) pentru o selectivitate ridicată,
• o singură unitate amplifică două canale TV analogice sau două multiplexuri DVB-T (la alegere) din banda UHF,
• funcţie AGC egalizare automată a semnalului tuturor canalelor la 85 dBuV (pentru analog) şi 80 dBuV (DVB-T),
• posibilitate de alimentare a unui preamplificator (12VDC / 0.1 A),
• montare pe şină DIN (de cele mai multe ori într-un rack de 19″).

Compania TERRA mai are în portofoliu şi ale echipamente utile pentru noua generaţie de sisteme MATV. Un sistem universal se compune din:

Amplificator multibandă (FM/VHF/UHF) Terra ma400 R82520 – folosit pentru ridicarea nivelului semnalelor provenite de la amplificatoarele at420 şi de la modulatoarele RF precum şi la multiplexarea semnalelor FM în banda VHF.

Şină DIN pentru rack cu o capacitate de până la 8 module – R82538.

Sursă de alimentare DR-60-12 (12 VDC/4.5A), cu montare pe şină DIN – R82532

Cablu bandă pentru alimentare DC multiplă 699.20 – R82536

Punte metalică de cablu coaxial cu conectori F, 699.026 – R82540

Exemplu ilustrând un set de amplificatoare şi modulatoare într-un sistem MATV.

Echipamentele ce intră în componenţa sistemului de mai sus:

• patru modulatoare duale mt420 R82515 care pot adăuga în sistem opt canale din surse video externe (camere CCTV, playere media, DVD playere, receptoare satelit, etc.),
• trei amplificatoare duale de canal, at420 R82510 utile pentru amplificarea a şase multiplexuri DVB-T sau a canalelor analogice,
• un amplificator multibandă ma400 R82520 necesar pentru multiplexarea şi egalizarea semnalelor FM, VHF şi UHF – nivelul maxim de ieşire (DIN45004B) de 118dBuV este suficient pentru distribuirea semnalelor la peste 200 de prize fără alte amplificatoare,
• toate modulele sunt alimentate de la sursa DR-60-12 R82532, montată pe şină DIN R82538 destinată cabinetelor de 19. Bineînţeles, modulele pot fi montate şi pe perete sau în alt tip de cabinet.

În cazul instalaţiilor deja operaţionale ce folosesc întregul spectru RF (nu translatează frecvenţele UHF în frecveţe mai joase cu ajutorul convertoarelor de canal), singura modificare necesară pentru compatibilitatea cu multiplexurile DVB-T va fi în zona echipamentelor active (reglarea amplificatoarelor de band largă sau schimbarea/ajustarea/adăugarea de amplificatoare de canal).

Sistemele mai vechi sau cele cu cabluri de calitate scăzută pot necesita schimbarea acestora sau cel puţin a unei anumite porţiuni de traseu. Cu trecerea timpului, cablurile vechi sau cele mai puţin calitative vor începe să îşi piardă din parametrii caracteristici iniţiali şi vor da semne de atenuare ridicată a semnalului sau de zgomot crescut. Pentru transmisiunile TV anlogice aceste defecte de cablu se vor manifesta prin „purici de imagine” foarte fini sau ocazional uşoare interferenţe pe când în transmisiunile digitale imaginea va foarte pixelată sau chiar îngheţată.

Noile proiecte de sisteme TV trebuie să utilizeze în mod obigatoriu cabluri coaxiale de la producători cunoscuţi, cu o clasă de imunitate cel puţin „A.

Aşa cum se întâmplă de cele mai multe ori, investitorul îi lasă libertate subcontractorului în privinţa alegerii cablului. Nu este indicat să se încerce reducerea costurilor în această privinţă, folosind cabluri care nu au fost iniţial proiectate pentru distribuirea semnalelor TV (exemplu: RG-59). Diferenţa dintre acest tip de cablu şi TRISET-113 în privinţa atenuării la 860 MHz pe o distanţă de 100 m este de 18dB! Un semnal de trei ori mai slab la capătul terminal al cablului. Aşa cum s-a menţionat, ceea ce pentru un semnal analog înseamnă 1-2 purici, pentru unul digital poate însemna chiar imposibilitatea recepţiei.

În cele mai multe situaţii antenele deja existente folosite la recepţia canalelor analogice vor putea fi folosite şi la recepţia celor digitale. Datorită compatibilităţilor de ordin tehnic înlocuirea antenelor nu este necesară, asta doar în cazul în care unele multiplexe mai speciale sunt transmise pe o frecvenţă mai ridicată care nu poate fi recepţionată în condiţii optime de antena UHF. Bineînţeles, prima condiţie a unei recepţii satisfăcătoare este starea bună a instalaţiei de antenă, ceea ce înseamnă că componentele ruginite sau deteriorate/incomplete trebuie înlocuite. Spre deosebire de semnalele televiziunii analogice unde instabilitatea semnalului cauzată de condiţii tehnice precare, se manifestă treptat, în cazul recepţiei programelor digitale „semnalul” este prezent sau nu (se manifestă fenomenul de „digital cliff”, specific transmisiunilor digitale).

Antena dipol Tri-DigitR2670

Transmiţătoarele DVB-T pot funcţiona iniţial la o putere redusă din cauza perioadei de tranziţie (transmiterea simultană atât a programelor analogice cât şi a celor digitale), care poate dura o perioadă de câţiva ani. În asemenea cazuri, recepţia DVB-T poate fi îmbunătăţită prin utilizarea unei antene cu un câştig mai mare.

O antenă foarte populară printre instalatorii de sisteme MATV este Tri-Digit A2670. Motivul acestei popularităţi se poate rezuma la două aspecte foarte importante:

• câştigul ridicat (18 dBi, la marginea superioară a benzii UHF) asigură un nivel bun de semnal la intrarea în sistemul de antenă
• construcţie compactă şi de mici dimensiuni, două caracteristici importante în cazul antenelor care urmează a fi montate pe acoperişul clădirilor, indiferent de mărimea acestuia – alte antene de câştig asemănător pot avea chiar 2-3 metri lungime şi astfel vor fi mult mai expuse factorilor externi (vânt, păsări, etc.).

Există instalatori care în procesul de „modernizare” a sistemului de recepţie, elimină antenele VHF (BIII) pornind de la idea că multiplexele DVB-T vor fi transmise doar în UHF (canalele 21-69).. Nu este în sine o idee greşită dar nu ia în calcul unele aspecte mai subtile.

Banda VHF III care momentan este încă utilizată în unele ţări pentru a transmite programe analogice până la sfârşitul perioadei de tranziţie va fi folosită pe viitor pentru transmisii T-DAB „Terrestrial Digital Audio Broadcasting” (acestea vor înlocui transmisiile radio în FM).

Spectrul de frecveţe între 174-230 MHz va fi împărţit în 8 canale de 7 MHz fiecare (în loc de 7 canale a câte 8 MHz). Pe fiecare slot de 7 MHz vor fi transmise 4 sub-canale dedicate programelor radio în format digital. Per total, banda VHF III folosită pentru T-DAB va cuprinde 32 de programe radio digitale.

Mai există încă un motiv pentru care trebuie păstrate antenenele VHF. În unele ţări, un slot de 7 MHz din standardul T-DAB poate fi utilizat pentru un multiplex adiţional. Este bine să se ia în considerare o asemenea situaţie.

Dispunerea canalelor T-DAB / DVB-T în banda VHF III

Instalaţiile TV care sunt capabile doar de distribuirea programelor TV în banda VHF trebuie modernizate cu echipamente compatibile UHF.

Este considerată o soluţie temporară folosirea convertoarelor UHV/VHF. Principalul motiv este cel menţionat mai sus şi anume folosirea pe viitor a benzii VHF pentru alte servicii digitale. Un alt argument ar fi acela al bitrate-ului scăzut în cazul multiplexelor VHF din cauza lăţimii de bandă limitată.

Regenerarea semnalului DVB-T este posibilă doar în cazul în care un singur receiver este conectat la antenă iar recepţia programelor digitale se realizează în condiţii optime. După procesul de regenerare, semnalul poate fi amplificat iar apoi distribuit către zeci sau chiar sute de utilizatori. Parametrii limită ai semnalului la intrare, necesari pentru o recepţie/regenerare de semnal satisfăcătoare sunt: MER = 26 dB şi BER = 0.001.

În astfel de situaţii este foarte recomandat să utilizaţi o antenă cu câştig cât mai ridicat, ca Tri-Digit A2670. Utilizată în combinaţie cu transmodulatorul Terra ttx311 COFDM/COFDM (disponibil la cerere) vă poate oferi o calitate a semnalului mai mult decât mulţumitoare chiar şi în condiţii de recepţie foarte dificile. Echipamentul de la Terra (ttx311) demodulează multiplexul recepţionat în banda de bază, aplică corecţii de semnal (dacă este posibil) iar apoi remodulează cu COFDM.

Transmodulator COFDM-COFDM Terra ttx311. Modulul este instalat în unitatea UC-380 R81700, care poate acomoda până la 8 dispozitive (şi alte tipuri de module).
Un singur modul ttx311 este suficient pentru transmodularea (regenerarea) unui multiplex DVB-T.

Rezultatele obţinute folosind regeneratoare de semnal ttx311

Astfel de instituţii care au în dotare televizoare învechite, de tip CRT, sau modele mai noi dar incompatibile cu ultimul standard DVB-T (MPEG-4) se grupează intr-o categorie separată. Datorită unor motive tehnice mai mult decât evidente, acestea nu pot recepţiona programele digitale terestre în noul format (MPEG-4).

Prin urmare, firmele care doresc să îşi modernizeze sistemele de antenă pot opta pentru una din cele trei soluţii prezentate mai jos, fiecare cu propriile avantaje şi dezavantaje. Oricare ar fi situaţia, o soluţie optimă va ţine cont de bugetul disponibil, de numărul de utilizatori şi de preferinţele fiecărui patron.

• 1. Achiziţionarea de noi televizoare echipate cu tunere compatibile cu standardele dorite (ca exemplu: MPEG-4). Necesită cel mai mare efort financiar, condiţionat în mare măsură de dimensiunea ecranului şi firma producătoare. Cu toate acestea, recepţia DVB-T atât SD cât şi HD este asigurată iar echipamentul este controlat cu o singură telecomandă.

• 2. Dotarea fiecărui televizor cu receptor DVB-T extern (STB – set-top-box).. În funcţie de televizor, STB-ul ar trebui să ofere doar semnal video SD (pentru televizoare CRT şi LCD cu rezoluţie scăzută), iar în cazul televizoarelor HD şi HD-Ready, să poată oferi canale HD. Dezavantajul acestei soluţii este necesitatea folosirii a două telecomenzi, una pentru TV şi alta pentru receptorul DVB-T.

Receiver DVB-T Signal HD-527 A99252 (MPEG-2/4, PVR Ready) + media player

Cu toate acestea, soluţia de mai sus oferă câteva funcţii suplimentare:

• PVR Ready – înregistrarea programelor pe un suport de memorie externă (USB),
• EPG -Ghid Electronic de Programe; EPG permite selectarea programelor care urmează a fi înregistrate,
• Timeshift – posibilitatea de a opri, decala sau accelera programul vizionat,
• Teletext multipagină încărcat la prima pornire a receptorului,
• Alegerea subtitrării (pornit/oprit, limbă),
• Selecţia canalului audio,
• Control Parental – posibilitatea de a introduce în meniu vârsta copilului (a celui mai mic) şi o parolă. Fiecare program cu un rating de vârstă mai mare va solicita introducerea parolei.

Soluţiile de mai sus – cumpărarea de televizoare noi sau de receptoare DVB-T pentru cele deja existente, sunt fezabile doar în cazul unui număr redus de televizoare (câteva până la max. 30).

• 3. Utilizarea de headend-uri TERRA – în situaţia unui număr mare de televizoare (> 30; hoteluri, pensiuni, închisori) – achiziţionarea de receivere externe sau înlocuirea televizoarelor nu este posibilă (economic). Patronii, administratorii îşi doresc să întindă cheltuielile pe o perioadă mai lungă de timp. Soluţia perfectă în astfel de situaţii este utilizarea headend-urilor TERRA care demodulează semnale digitale COFDM şi le utilizează pentru a genera canale analogice PAL. Acestea sunt apoi distribuite în sistemele de antenă şi recepţionate pe televizoarele existente. În paralel cu analogicul, sunt disponibile şi multiplexuri digitale pentru noile televizoare cumpărate treptat.

Soluţia prezentată mai jos este bazată pe echipamente TERRA şi permite televizoarelor vechi accesul la întreaga gamă de programe difuzate în multiplexuri DVB-T.

Ideea din spatele soluţiei este instalarea headend-ului MMH-3000 în punctul central al sistemului de distribuţie. Headend-ul este echipat cu un număr suficient de transmodulatoare care convertesc semnalele digitale în canale analogice PAL. Se poate presupune că soluţia devine viabilă economic pentru sisteme cu 30 sau mai multe televizoare.

O soluţie economică pentru distribuţia a 8 canale din două multiplexe

Dispozitivele folosite:

• unitate de bază UC-380 R81700 care încorporează sursa de alimentare şi amplificatorul RF de bandă largă cu câştig ridicat, capabil să acomodeze până la 8 module individuale;;
• două transmodulatoare COFDM-PAL RT-316 R81707 (fiecare dintre ele utilizează un multiplex, din care un singur canal TV este convertit în PAL. Restul programelor ce alcătuiesc multiplexul sunt decodate din formatul MPEG-2 de modulele secundare DM-316.
• şase DM-316 R817121 (decodoare MPEG2/H.264 TS, modulatoare DSB) folosite pentru decodarea fluxurilor MPEG2 DVB-T şi H.264 (TS) şi a le converti în semnale analogice compatibile PAL.

Unităţile de bază pot fi combinate pentru a creşte numărul de programe recepţionate şi distribuite:

O soluţie mai extinsă, cu posibilitatea de distribuire a trei multiplexe totalizând 24 de canale.

În concluzie, această soluţie este una foarte flexibilă. Headend-ul poate fi uşor adaptat la numărul de multiplexe disponibile, precum şi la orice modificări ale parametrilor de transmisie (frecvenţa multiplexelor, modificări ale programelor).

Sistemele obligatorii sau recomandate pentru clădiri rezidenţiale pot depinde de reglementări naţionale. În multe ţări, pe lângă reţelele de fibră optică şi televiziunea digitală terestră şi cea prin satelit poate fi distribuită prin intermediul sistemelor multiswitch.

În fiecare caz, firma instalatoare ar trebui să respecte reglementăile locale.

Sistemele SMATV elimină antenele satelit individuale, montate pe faţadele clădirilor, în balcoane sau pe acoperişuri. Aceste sisteme (SMATV) îmbunătăţesc aspectul clădirilor şi minimizează potenţialele ameninţări la viaţa şi sănătatea rezidenţilor şi a celorlalte persoane (considerând aici vânturile puternice).

Due to a relatively slow development of optical solutions dedicated for the distribution of television signals and high prices of the optical equipment, which do not allow for their widespread use, in many countries multiswitch solutions remain the mainstream of SMATV systems.

Pentru clădirile rezidenţiale, DIPOL oferă soluţii bazate pe echipamente TERRA. Acestea sunt folosite în multe ţări, printre care Marea Britanie, Germania, Australia, Polonia.
Începând cu anul 2004, numărul sistemelor multiswitch de mari dimensiuni, bazate pe echipamente TERRA, instalate în Polonia, a crescut exponeţial ajungând la mii de oameni şi se bucură de o reputaţie excelentă.

Beneficiile majore ale sistemelor multiswitch TERRA:

• o gamă completă de dispozitive care permit punerea în aplicare a diverselor proiecte, pentru una sau două poziţii de satelit, cu diferite topologii (potrivit pentru clădiri) şi număr de utilizatori;
• scalabilitate – sisteme pot fi utilizate în locuinţele de o singură familie, cu zece sau mai multe prize, clădiri rezidenţiale cu zeci până la sute de abonaţi dar şi în cazul în care acest număr atinge valoarea de 1000 de utilizatori;
• fiabilitate foarte ridicată – proiectarea profesională, componentele de cea mai bună calitate, tehnologiile avansate, precum şi standarde ridicate de control al calităţii în faza de fabricaţie şi de producţie finală, elimină practic toate posibilele defecte din sistemele bazate pe echipamente TERRA;
• compatibilitate perfectă cu toate platformele TV, terestre şi prin satelit, inclusiv DVB-T;
• parametri tehnici foarte precişi, cum ar fi izolarea între bornele de intrare şi ieşire, imunitate la interferenţe;
• metodă inovatoare de alimentare a componentelor sistemului – o instalaţie de distribuţie cu sute de utilizatori poate fi alimentată de la o priză de 230 VAC – dispozitivele sunt alimentate pe liniile de semnal;
• suport tehnic cuprinzător atât din partea DIPOL, precum şi folosind software-ul SatNet dezvoltat de Terra pentru proiectarea uşoară şi intuitivă a sistemelor, SMATV de dimensiuni mari.SatNet.

SatNet este o aplicaţie pe cât de simplă pe atât de puternică folosită cu succes de firmele de proiectare, companii de instalare a sistemelor SMATV şi de instalatorii individuali. Principalele caracteristici ale software-ului:

• proiectele SMATV poate conţine atât semnale terestre şi prin satelit,
• include o bază de date cu produsele Terra şi parametrii acestora;
• oferă posibilitatea de a defini parametrii semnalului distribuit, până la nivel de priză;
• proiectantul îşi poate defini parametrii cablurilor sau poate folosi baza de date inclusă care cuprinde cabluri de diferite tipuri şi clase,
• focalizarea şi ajustarea automată a parametrilor componentei active din sistem,
• în doar câteva secunde informează proiectantul dacă nivelul de semnal la priza abonatului corespunde specificaţiilor proiectului şi poate genera grafice cu răspunsul în frecvenţă a semnalului în orice punct al instalaţiei.

SatNet accelerează semnificativ procesul de proiectare şi implementare sistemelor multiswitch.

Multiswitch-urile radiale oferă oportunităţi majore când se ia în calcul extinderea reţelei într-un viitor apropiat. Acestea sunt ideale pentru clădiri rezidenţiale cu multe scări şi etaje. Deservirea a câtorva sute de abonaţi poate necesita o singură sursă de alimentare. Ideea care stă la baza unei astfel de reţea este magistrala de date care furnizează semnale fiecărei subreţele cu multiswitch MSV.

Componentele sistemelor de cablu 5/9:

• Multiswitch-uri MSV – pentru televiziunea terestră şi poziţia unui singur satelit (utilizat în sisteme de 5 intrări) sau pentru TV terestru şi două poziţii de satelit (utilizat în sisteme de 9 intrări), cu număr variat de ieşiri: 4, 8, 12, 16, 24 , 32; pot fi tele-alimentate (prin intermediul liniilor H) sau local (de la o sursă de alimentare situată în aceeaşi cutie de instalaţie),

• amplificatoare de linie şi început de traseu – utilizate în situaţiile în care semnalul urmează a fi distribuit în clădiri mari şi/sau unui număr mare de abonaţi; amplificatoarele de început de traseu pot furniza totodată şi alimentarea (prin linii H) pentru a multiswitch-uri şi alte componente de sistem,

• splittere şi tap-uri – acestea împart reţeaua în subreţele care deservesc grupuri mai mici de abonaţi,

În procesul de modernizare a unui sistem multiswitch sau construirea unuia nou, va trebui să pună un accent deosebit pe alegerea corectă a cablurilor coaxiale.

Cei mai importanţi parametri:

• atenuarea (sistemele multiswitch distribuie semnalele într-o bandă de frecvenţe foarte largă: 47-2400 MHz); cablurile ieftine nu sunt potrivite pentru aceste sisteme din cauza atenuării mari exercitate asupra semalului transportat, mai ales atunci când distanţele dintre LNB şi receptoare sunt mari;
• imunitatea electromagnetică – cablurile ieftine dau dovadă de o slabă ecranare care determină apariţia fenomenului de crosstalk, micşorând astfel valoarea raportului C/N.

Topologia sistemelor multiswitch depinde de numărul şi dispoziţia prizelor (sunt două soluţii).

• Prima soluţie este pentru clădiri cu un număr relativ mic de utilizatori pe fiecare scară, nu mai mult decât capacitatea unui singur multiswitch (până la 32). . Este totuşi posibilă implementarea acestei soluţii şi în cazul unui număr mai mare de prize, însă ar fi nevoie de cabluri coaxiale suplimentare.

Magistrala este alcătuită din 5 (o singură poziţie satelit) sau 9 (două poziţii de satelit) cabluri Triset-113 E1015. Porneşte de pe acoperiş şi ajunge la subsol/garaj/parcare subterană, iar de aici, folosind tap-uri semnalul este distribuit pe fiecare din scări unde sunt instalate multiswitch-uri cu un număr suficient de ieşiri.

/Legendă: antenă TV terestru, antena TV satelit, tap, multiswitch, priză /

Schema unui sistem cu un singur LNB quatro într-o clădire cu maxim 32 de puncte de distribuţie pe scară

/Legendă: antenă TV terestru, antena TV satelit, tap, multiswitch, priză/

Schema unui sistem cu patru LNB-uri quatro într-o clădire cu maxim 32 de puncte de distribuţie pe scară

• A doua soluţie este recomandată pentru clădiri cu un număr foarte mare de abonaţi,, în particular pentru clădiri mari unde numărul de prize pe fiecare etaj este relativ mare (mai mult de 10 pe fiecare etaj).

Şi în acest caz, magistrala porneşte de pe acoperiş şi ajunge la subsol/garaj/parcare iar de aici, în toate scările clădirii. În fiecare dintre acestea (scări) există un tap principal la cel mai de jos nivel, ce face posibil ca magistrala să ajungă la ultimul etaj, fiind împărţită în subreţele, pe fiecare nivel de către tap-uri secundare. În acest fel, numărul prizelor în serviciu devine nelimitat.

/Legendă: antenă TV terestru, antena TV satelit, tap, multiswitch, priză /

Schema unui sistem cu un singur LNB quatro într-o clădire cu maxim 32 de puncte de distribuţie pe scară

/Legendă: antenă TV terestru, antena TV satelit, tap, multiswitch, priză/

Schema unui sistem cu două LNB-uri quatro într-o clădire cu maxim 32 de puncte de distribuţie pe scară