Este partea componentă a obiectivului, care reduce sau crește cantitatea de lumină care trece prin obiectivul utilizat și pătrunde în interiorul senzorului camerei. Vorbind mai clar, se folosește la reglarea orificiului relativ, numit apertură (deschidere), schimbând fluxul de lumină care trece prin obiectiv. Interiorul orificiului irisului este în aceeași linie cu axa optică a sistemului de lentile. Gradul de deschidere pentru iris se definește sub forma „numărului” sau „valorii” irisului, fiind indicat prin simbolul f/.
|
O valoare mai mare a irisului (de exemplu f/22) indică faptul că deschiderea relativă a obiectivului este mică, așadar permite trecerea unui flux de lumină redus. În schimb o valoare mai mică a irisului (de exemplu f/1.4) indică faptul că deschiderea relativă a obiectivului este prea mare, deci în senzor pătrunde prea multă lumină.
|
Putem diferenția:
|
Tipul irisului pentru obiectiv trebuie ales în funcție de utilizarea obiectivului. În cazul utilizării exterioare sau atunci când schimbarea intensității luminii este foarte puternică, trebuie să se utilizeze obiective cu iris automat (auto iris). În cazul utilizării interne, când sursa dominantă de lumină nu este lumina solară, obiectivul poate fi utilizat cu reglarea manuală a irisului (manual iris) sau în varianta mai ieftină – cu iris fix.
|
Numărul irisului se găsește de cele mai multe ori într-una din următoarele valori: f/1.0, f/1.4, f/2.0, f/2.8, f/4.0, f/5.6, f/8.0, f/11.0, f/16.0, f/22.0, f/32.0… Următoarele valori din șirul prezentat semnifică o cantitate de lumină care pătrunde prin obiectiv de două ori mai mică, adică – de exemplu – pentru valoarea irisului f/16 obiectivul va permite trecere unui flux luminos de două ori mai mare decât în cazul valorii f/22.
|
Valoarea irisului și gradul de deschidere al acestuia nu influențează decât calitatea luminii transmise prin obiectiv. Un aspect foarte important referitor la gradul de deschidere al irisului este influența directă asupra adâncimea clarității, adică intervalul de claritate calculat de la punctul în care obiectele rămân în continuare clare. Simplificând ideea, se poate spune că adâncimea clarității crește împreună cu creșterea numărului irisului (micșorând fluxul de lumină care pătrunde în obiectiv) și desigur scade împreună cu reducerea numărului irisului.
|
Fig. 1. f/2.8
|
Fig. 2. f/5.6
|
Fig. 3. f/16
|
Nu trebuie să uitați că – în cadrul obiectivelor cu iris automat (auto iris) adâncimea clarității se va schimba împreună cu schimbarea condițiilor de iluminare. Setând focalizarea pe un astfel de obiectiv, la exterior, pe timpul zilei, când cantitatea de lumină este relativ mare (orificiul irisului este mic, adâncimea clarității mare), se poate duce la pierderea focalizării în cadrul luminii care scade – de exemplu, după întuneric. Atunci irisul va încerca să compenseze cantitatea de lumină în scădere și va mări relativ orificiul obiectivului, ceea ce se leagă de scăderea adâncimii clarității. Pentru a împiedica aceasta, în astfel de situații trebuie să folosiți echipamente speciale care permit instalatorului forțarea deschiderii irisului, permițând apoi reglarea cu precizie a clarității.
|